Acest studiu explorează fenomenul dezinformării pro-Kremlin în rândul
tinerilor din Cluj-Napoca. Cercetarea răspunde nevoii de combatere a
dezinformării în România, această fiind o problemă importantă cu care se
confruntă publicul local și care s-a intensificat în ultimii ani. Obiectivul principal
a fost să identificăm formele și profunzimea dezinformării în rândul grupului
nostru țintă. Am avut 6 întâlniri cu tineri din Cluj, cu care am derulat discuții de
tip focus grup pe baza unui ghid semi-structurat. Participanții noștri, per
general, nu au demonstrat o susceptibilitate sau expunere puternică în fața
narațiunilor de dezinformare ceea ce contrazice o serie de studii din domeniu.
Cu toate acestea, am putut identifica următoarele:
Susceptibilitate generală scăzută: Participanții se informează
preponderent din surse credibile, demonstrând o reziliență considerabilă în
fața dezinformării. În general, aceștia preferă redacții formale de știri cu o
autoritate ridicată.
1.Vulnerabilități specifice: Unele narațiuni pro-Kremlin prezintă un risc mai
mare de a atrage implicare și interacțiuni din partea publicului, sau de a
rezona cu tinerii.
2.Impact personal minim: La nivel individual, tinerii nu au simțit un impact
semnificativ din cauza dezinformării.
3.Anturaj familial: Membrii familiei sunt percepuți ca fiind mai vulnerabili la
dezinformare, în contrast cu cercul de prieteni al participanților.
4.Vizibilitatea partidelor AUR și SOS: Tinerii au perceput o vizibilitate mare a
acestor partide, dar nu au demonstrat o susceptibilitate directă la
discursurile acestora.
5.Educația mediatică scăzută: Respondenții au subliniat necesitatea unor
programe educaționale în România, în special în mediul rural, pentru a
promova gândirea critică și alfabetizarea mediatică.
Descarca raportul aici