Studiul de față se concentrează asupra influenței echilibrului între viața personală și viața profesională asupra deciziei de remigrare a refugiaților din România. Prin analiza a 60 de interviuri cu beneficiari de protecție internațională, cercetarea aduce în discuție motivațiile și factorii care determină acești refugiați să ia în considerare sau să decidă să rămână în România, să se întoarcă în țările lor de origine, sau să remigreze spre alte destinații.
Pe baza literaturii de specialitate și a experiențelor împărtășite în cadrul interviurilor am dezvoltat un sistem tematic de conceptualizare a factorilor din spectrul viață personală-viață profesională care ajută la înțelegerea deciziei de a remigra în cazul unora dintre beneficiarii de protecție internațională. Rezultatele relevă că echilibrul între viața personală și cea profesională joacă un rol semnificativ în procesul decizional al refugiaților în ceea ce privește remigrarea. Așa cum indică și alte cercetări, persoanele care întâmpină dificultăți în integrarea vieții personale și profesionale în România sunt mai predispuse să ia în considerare remigrarea. Lipsa suportului social și familial, problemele de adaptare culturală și discriminarea la locul de muncă sunt factori principali în această decizie. De asemenea, perspectivele economice și oportunitățile de carieră în țările de destinație sunt factori critici care influențează decizia de remigrare a refugiaților. Cei care percep perspective mai bune în alte țări sunt mai susceptibili să remigreze.
În cazul beneficiarilor de protecție internațională, o categorie vulnerabilă, confruntată de multe ori cu traume, discriminare, bariere lingvistice și culturale, acces incert la resurse publice, lipsa suportului emoțional și instrumental, analiza relației muncă-familie capătă valențe specifice în contextul României, o societate cu experiență mai degrabă de emigrare decât ca țară de destinație. Acestea sunt considerațiile care motivează abordarea acestei teme pentru studiul de față, puțin investigată în literatură, prin intermediul interviurilor, care permit explorarea contextului specific și favorizează emergența unor aspecte mai puțin analizate până în prezent.